Este necesară o simplificare reală a normelor pentru a debloca potențialul cooperării dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește abordarea disparităților teritoriale

Regiunile și orașele Uniunii Europene au solicitat o cooperare mai puternică și mai strategică între autoritățile publice și private pentru a reduce disparitățile teritoriale și economice din Europa.

Într-un aviz adoptat în unanimitate în sesiunea plenară din 4 martie, membrii Comitetului European al Regiunilor (CoR) au afirmat că, în pofida progreselor remarcabile înregistrate în ultimii 20 de ani, există în continuare lacune semnificative pentru a debloca pe deplin potențialul politicii de coeziune de a atrage investiții private și de a asigura o creștere durabilă în toate regiunile.

Ineficiențele birocratice, sistemele slabe de achiziții publice, suprapunerea controalelor, lipsa adaptării locale și instabilitatea politică se numără printre principalele obstacole identificate de liderii regionali și locali care împiedică cooperarea dintre entitățile publice și private.

Într-un aviz elaborat de Kristoffer Tamsons (SE-PPE), membru al Consiliului Județean Stockholm, CoR a solicitat explorarea unui rol mai important al sectorului privat în consolidarea politicii de coeziune.

Având în vedere negocierile în curs cu privire la următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034, regiunile și orașele au subliniat contribuția semnificativă a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la politica de coeziune, subliniind rolul lor de factori-cheie ai dezvoltării economice locale. În perioada de programare anterioară 2014-2020, politica de coeziune a sprijinit aproximativ cinci milioane de IMM-uri cu 118 miliarde de euro și a contribuit la crearea a 370 000 de noi locuri de muncă directe.

Sprijin tehnic pe teren pentru a asigura distribuirea echitabilă a fondurilor

Membrii CoR au subliniat că sectorul public și cel privat trebuie să colaboreze pentru a se asigura că fiecare euro din finanțarea UE este însoțit de know-how, investiții și responsabilitate – atât din partea actorilor publici, cât și a celor privați – pentru a obține rezultate semnificative pentru cetățenii UE.

Aceștia au avertizat cu privire la un decalaj tot mai mare între regiunile care sunt lideri în materie de inovare și regiunile mai puțin dezvoltate care nu au aceeași experiență sau capacitate instituțională de a beneficia de noi fonduri și instrumente financiare. Prin urmare, noua propunere de buget al UE ar trebui să includă un sprijin consultativ și tehnic suficient pentru regiunile mai puțin experimentate, pentru a asigura o distribuție echitabilă a fondurilor.

Printre propunerile de simplificare a normelor pentru beneficiarii finali și entitățile publice, liderii locali și regionali au sugerat să se permită proceduri de audit simplificate pentru proiectele mici (sub 100 000 EUR), dacă rezultatul acestora este demonstrat în mod clar. Aceștia au sugerat, de asemenea, introducerea unui mecanism de revizuire rapidă pentru a identifica și a aborda cerințele naționale disproporționate și pentru a îmbunătăți alinierea dintre normele UE și cele naționale, în special normele privind ajutoarele de stat și posibilitatea cofinanțării naționale pentru proiectele finanțate din fondurile politicii de coeziune.

Citat

Kristoffer Tamsons (SE-PPE), membru al Consiliului Județean Stockholm: „Implicarea sectorului privat nu este opțională – este esențială pentru reziliența și impactul pe termen lung al investițiilor în domeniul coeziunii.”

Contextul

· Material video și fotografii ale sesiunii plenare a CoR.

· CoR lucrează la 20 de avize pentru a evalua aspecte și reglementări specifice ale viitorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034 (consultați foaia de parcurs a avizelor). Acesta cuprinde un aviz adoptat la 4 martie, care prezintă solicitările și preocupările cu privire la arhitectura generală a bugetului. Mai multe informații privind avizele adoptate și comunicatele de presă aferente