Extinderea și Marea Neagră sunt acum "esențiale" pentru strategia UE

Membrii Comitetului European al Regiunilor au reiterat, la 28 ianuarie, necesitatea urgentă ca autoritățile locale și regionale europene să doneze echipamente energetice orașelor ucrainene, întrucât țara se confruntă cu o combinație de atacuri rusești devastatoare asupra infrastructurii energetice și cu una dintre cele mai reci ierni din ultimele decenii.

Solicitările, conduse de Magali Altounian (FR-Renew Europe) în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru cetățenie, guvernanță, afaceri externe și instituționale (CIVEX), vin în urma unei solicitări din partea Asociației orașelor ucrainene și a unei scrisori din partea președintelui CoR și a grupului de lucru al CoR privind Ucraina adresate membrilor CoR și membrilor Alianței europene a orașelor și regiunilor pentru reconstrucția Ucrainei. Detalii complete cu privire la modul în care puteți contribui pot fi găsite pe site-ul web al CoR.

Reuniunea a inclus o prezentare specială care a făcut apel la sprijin pe termen mai lung pentru inițiativele în materie de sănătate mintală pentru Ucraina, cu mărturia unui expert spaniol. Prezentarea a fost prezentată de Adrián Zittelli Ferrari (ES-NI), director general pentru afaceri europene pentru regiunea Murcia, care a susținut că „sănătatea mintală trebuie tratată ca un pilon central al reconstrucției” și a făcut presiuni pentru „o acțiune europeană scalabilă privind sănătatea mintală”.

Apelurile la acțiune au făcut parte dintr-o reuniune care a fost dedicată în principal dezbaterii și adoptării avizelor privind extinderea și Marea Neagră, în cadrul căreia membrii Comisiei CIVEX și reprezentanții Comisiei Europene și ai Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene au subliniat necesitatea ca populațiile din țările care doresc să adere la UE să experimenteze beneficiile practice ale integrării cu mult înainte de aderare.

Înregistrarea ședinței este disponibilă pe site-ul internet al CoR, împreună cu detalii și documentație cu privire la ședință.

Extindere

În cursul unei dezbateri privind extinderea, președinția cipriotă și Comisia Europeană au subliniat necesitatea unei „comunicări strategice” suplimentare cu privire la extindere, o politică care, potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2025, se bucură de sprijinul majorității cetățenilor UE.

Președinția cipriotă a afirmat că extinderea „nu este doar o alegere politică, ci un imperativ strategic”, adăugând că „dacă extinderea este strategică, comunicarea noastră trebuie să fie, de asemenea, strategică, orientată către cetățeni, bazată pe fapte și realizată de toate nivelurile de guvernanță”, inclusiv de autoritățile locale și regionale.

Comisia Europeană a prezentat un sondaj Eurobarometru care a constatat că 56 % dintre cetățenii UE sprijină extinderea. Informarea este un factor esențial, 74 % dintre cetățenii care se simt informați sprijinind extinderea, în comparație cu 49 % dintre cei care se simt neinformați.

Contribuitorii au descris o mai bună informare, o informare adaptată și un dialog onest ca fiind esențiale pentru a spori și a susține sprijinul pentru o Uniune mai mare și mai puternică. Germania, Franța și Italia se numără printre cele opt state membre în care sondajul a constatat că sprijinul este sub media de 56%.

Dezbaterea a fost urmată de adoptarea a două avize privind rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind extinderea, care detaliază progresele înregistrate în ceea ce privește reformele realizate de țările care doresc să adere la UE și identifică domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri suplimentare.

Patrick Molinoz (FR-PSE), vicepreședintele regiunii Bourgogne-Franche-Comté și raportorul CoR pentru Ucraina, Moldova și Georgia, a declarat: „Problema extinderii a căpătat o nouă dimensiune în 2026: securitatea strategică, economică și politică a UE este amenințată nu numai de ostilitatea crescândă a Rusiei, ci și – și acest lucru este nou – de sfârșitul certitudinilor de lungă durată cu privire la aliatul nostru american istoric. În acest context, este esențial să se consolideze sprijinul cetățenilor pentru extindere printr-o implicare mai strânsă a orașelor și regiunilor în provocările și oportunitățile acesteia.”

Gillian Coughlan (IE-RE), membru al Consiliului Județean Cork și raportor al CoR pentru Balcanii de Vest și Turcia, a declarat: „Extinderea UE nu mai este o dezbatere politică îndepărtată, ci un proiect de securitate, democrație și reziliență. Succesul său va fi decis la nivel local, acolo unde valorile europene sunt trăite și apărate. Într-o eră a războiului, a dezinformării și a ingerințelor externe, municipalitățile puternice din Balcanii de Vest și Turcia reprezintă un atu strategic pentru UE însăși.”

Reprezentantul Comisiei Europene a afirmat că „cu condiția ca dinamica și ritmul reformelor să continue”, există o „posibilitate realistă” ca cei patru lideri să încheie negocierile până la propriile date-țintă – 2026 în cazul Muntenegrului, 2027 în cazul Albaniei și 2028 în cazul Ucrainei și Moldovei.

Ambele avize vor fi trimise spre adoptare în sesiunea plenară a CoR din 4 și 5 martie.

Abordarea strategică a UE privind Marea Neagră

În cadrul unei dezbateri privind abordarea strategică a UE față de Marea Neagră, atât raportorul CoR – Blagomir Kotsev (BG-RE), primarul orașului Varna –, cât și deputatul în Parlamentul European Sergey Lagodinsky (DE-Verts-ALE), copreședinte al Adunării Parlamentare EuroNest, au descris Marea Neagră ca fiind o completare esențială a politicii de extindere a UE, precum și a Parteneriatului estic și a inițiativei „Global Gateway” a UE.

În comentariile exprimate de membrii Comisiei CIVEX, ambii au afirmat că Marea Neagră nu se mai află la periferia Europei, ci, mai degrabă, se află în prima linie strategică – „chiar și în centrul său geopolitic”, a declarat deputatul european Lagodinsky.

"Această dezbatere nu este despre un dosar tehnic", a spus Lagodinsky. "Este un test dacă Uniunea Europeană este în sfârșit pregătită să gândească geopolitic", a spus el, argumentând pentru ca UE să "gândească geopolitic, să acționeze la nivel local și să coordoneze întreaga Europă".

Avizul CoR identifică patru piloni pentru o agendă strategică cu o dimensiune regională și locală: apărarea, securitatea energetică, creșterea economică și acțiunile climatice. Raportorul Kotsev, al cărui oraș este cel mai mare port al UE la Marea Neagră, a subliniat în special necesitatea îmbunătățirii legăturilor de infrastructură de-a lungul unei axe nord-sud dinspre Marea Baltică și Marea Egee, inclusiv porturile Varna și Burgas de la Marea Neagră din Bulgaria și Constanța din România.

Dl Kotsev a declarat: „Timpurile dificile de astăzi accelerează necesitatea unei abordări europene comune a regiunii Mării Negre. Evenimentele din Europa, America și Orientul Mijlociu ne cer să ne asumăm responsabilitatea reală. Nu doar pe hârtie, ci prin acțiune. Ambițios, aspirant, acționabil. Așa aș dori să pot descrie munca noastră oamenilor din Varna când mă întorc acasă.”

Adoptarea avizului este prevăzută pentru sesiunea plenară a CoR din 4 și 5 martie.

Sprijinul Uniunii pentru gestionarea azilului, migrației și integrării, 2028-2034

Raportorul CoR privind cadrul financiar și de guvernanță planificat pentru azil, migrație și integrare în cadrul următorului buget pe termen lung al UE a salutat propunerea de buget pentru gestionarea migrației și azilului. Cu toate acestea, într-o primă dezbatere cu membrii CoR, raportorul Arnoldas Abramavičius (LT-PPE), membru al Consiliului municipal al districtului Zarasai, a avertizat că intenția Comisiei Europene de a stabili un plan pentru fiecare stat membru riscă să retrogradeze autoritățile locale și regionale la simple persoane consultate și să submineze previzibilitatea finanțării acestora.

Dl Abramavičius afirmă că proiectul său de aviz va sublinia necesitatea ca autoritățile locale și regionale să aibă roluri structurate și garantate din punct de vedere juridic, importanța unei finanțări multianuale previzibile și necesitatea ca orice creștere a condițiilor privind finanțarea UE să fie corelată cu consolidarea specifică a capacităților.

Dl Abramavičius a declarat: „Gestionarea migrației este o provocare europeană care nu poate fi abordată fără implicarea regiunilor și a municipalităților. În calitate de raportor, voi depune eforturi pentru a mă asigura că resursele UE din viitorul CFM vor sprijini capacitățile autorităților locale și regionale de a contribui la o gestionare cuprinzătoare și ordonată a migrației, a integrării și a returnărilor.”