Președintele Sandu se adresează primei ședințe a Comitetului Consultativ Mixt cu Republica Moldova

La Chișinău, Comitetul European al Regiunilor lansează, de asemenea, noua sa Academie pilot a Parteneriatului estic pentru funcționarii publici locali și regionali.

Ședința inaugurală a Comitetului consultativ mixt între Comitetul European al Regiunilor și Republica Moldova, care a avut loc la 15 septembrie în capitala Moldovei, Chișinău, a transmis un semnal politic puternic de sprijin pentru calea țării către aderarea la UE. Cu o zi înainte, Chișinăul a găzduit și cea de-a 15-a reuniune anuală a Conferinței Autorităților Locale și Regionale din Parteneriatul Estic (CORLEAP). Acesta s-a concentrat asupra acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a lansat o academie online pilot pentru funcționarii publici.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat personal liderilor locali și regionali din UE și Republica Moldova în cadrul primei reuniuni a Comitetului consultativ mixt (CCM). În discursul său programatic, ea a numit reuniunea o sursă importantă de impuls pentru țară, pe măsură ce aceasta avansează pe calea către UE, și a subliniat rolul noului format în schimbul direct de experiență, de bune practici, de schimburi culturale și școlare.

Aprofundarea dialogului la nivel local și regional

CCM a aprobat o declarație comună prin care se solicită o mai mare descentralizare, autonomie financiară, guvernanță favorabilă incluziunii și implicarea structurată a asociațiilor autorităților locale. Documentul, inițiat la propunerea unui membru al CoR în cadrul CCM, Emil Draghici (RO-AE), subliniază necesitatea unui sprijin specific din partea UE, a unei cooperări transfrontaliere mai strânse și a alinierii la standardele democratice europene. 

A fost nevoie de mai puțin de un an și jumătate pentru a îmbunătăți cooperarea CoR cu Republica Moldova, de la un grup de lucru la un format de comitet consultativ mixt. Acest lucru demonstrează un sprijin politic puternic pentru democrația locală și guvernanța pe mai multe niveluri ca componente indispensabile pentru o extindere reușită a UE. Crearea CCM este o recunoaștere a rolului vital al autorităților locale și regionale în viitorul Moldovei în cadrul UE. Acesta reflectă un angajament ferm al UE și al Republicii Moldova de a-și aprofunda dialogul reciproc și cooperarea la nivel local și regional.

Crearea unei legături între procesul decizional și punerea în aplicare

Împreună cu CCM, CoR și Moldova au pus bazele unui parteneriat pe termen lung care va asigura implicarea activă a autorităților locale și regionale de ambele părți în procesul de aderare a țării. Forumul va contribui la identificarea nevoilor specifice, va propune soluții practice și recomandări de politică bazate pe experiența statelor membre ale UE și a altor țări asociate. Acesta oferă o platformă de consultare cu privire la sprijinul specific furnizat prin intermediul Mecanismului de reformă și creștere și cu privire la finanțarea disponibilă în următorul buget al UE. Acesta este un loc pentru schimburi inter pares între municipalități și regiuni – atât la nivel politic, cât și tehnic – pentru transferul vital de cunoștințe și pentru proiecte comune care pot contribui la accelerarea integrării Moldovei în UE. Nu în ultimul rând, CCM urmărește consolidarea parteneriatelor instituționale, cum ar fi cu Congresul Consiliului Europei. 

La nivelul UE, informațiile CCM cu privire la modul în care reformele sunt percepute și puse în aplicare la nivel local vor prezenta materiale valoroase pentru Raportul anual privind extinderea Republicii Moldova, elaborat de Comisia Europeană.

Combaterea manipulării informațiilor străine

La 14 septembrie, Chișinăul a găzduit un alt eveniment important – cea de a 15-a reuniune anuală a Conferinței autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP). În centrul discuțiilor s-au aflat acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI), precum și situația mass-mediei locale și regionale din țările Parteneriatului estic. Moldova – alături de Ucraina – se numără printre obiectivele principale ale acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine, datorită procesului său de aderare la UE și orientării sale strategice. Alegerile recente au cunoscut interferențe din ce în ce mai sofisticate, implicând campanii online coordonate, rețele de dezinformare și încercări de a modela atitudinile publice față de procesul de integrare europeană a țării.

Consolidarea capacităților funcționarilor publici locali și regionali

În cursul ședinței CORLEAP de la Chișinău, CoR și-a lansat proiectul-pilot pentru o Academie de administrație publică la nivel local și regional (APE) a Parteneriatului estic, care ar oferi funcționarilor publici din țările partenere acces direct la instituțiile europene, cunoștințe de specialitate și exemple reale din orașele și regiunile UE. Cursurile online vor fi oferite în limbile participanților. Curriculum-ul va include informații practice cu privire la modul în care orașele și regiunile UE rezolvă problemele de zi cu zi și va permite stabilirea de contacte transfrontaliere cu omologii lor. Academia pilot va avea loc în prima jumătate a anului 2027.

Citate:

• Kata Tüttő (HU-PSE), președinta Comitetului European al Regiunilor: „Participarea președintei Maia Sandu la reuniunea inaugurală de astăzi a Comitetului consultativ mixt este un semn clar al impulsului perfect în calea Moldovei către aderarea la UE. Moldova a făcut o alegere clară și curajoasă de a se îndrepta spre Uniunea Europeană. Comitetul European al Regiunilor sprijină ferm această alegere. Considerăm că extinderea nu se referă numai la negocierea capitolelor și la alinierea legislației. Este vorba despre a aduce Europa mai aproape de cetățeni. De aceea, orașele, municipalitățile și regiunile trebuie să facă parte din acest proces încă de la început. Comitetul consultativ mixt va fi o pârghie puternică pentru ca acest obiectiv să devină realitate.”
• Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: „Parteneriatul nostru la nivel de stat se dezvoltă într-o formă mult mai concretă între autoritățile locale și regionale din Republica Moldova și partenerii lor din alte țări europene. Acest lucru permite schimbul direct de experiență, bune practici, schimburi culturale și școlare. Salutăm lansarea Academiei de administrație publică a Parteneriatului estic, care va fi un instrument important pentru consolidarea capacităților funcționarilor publici la nivel regional și local. Reuniunea de astăzi și activitatea viitoare a Comitetului consultativ mixt dintre Republica Moldova și Comitetul European al Regiunilor reprezintă încă un impuls important în acest efort.”
• Mariana Gâju (RO-PSE), copreședintă a CCM Moldova și primar al comunei Cumpăna, județul Constanța: „Viitorul european al Moldovei nu va fi construit doar în sălile de negociere. Acesta va fi construit în fiecare oraș, oraș și sat, unde reformele trebuie să aducă o schimbare reală în viața de zi cu zi a oamenilor. Noul Comitet consultativ mixt transformă autoritățile locale din observatori în parteneri și le oferă o voce mai puternică în acest proces. Vom colabora pentru a ne asigura că aderarea consolidează democrația locală, îmbunătățește serviciile publice și nu lasă nicio comunitate în urmă.”
• Valentina Casian, copreședintă a CCM și primar al municipiului Strășeni: „Astăzi facem un pas important, astfel încât vocea comunităților noastre să fie mai aproape de Europa. Comitetul consultativ mixt este o structură așteptată de un deceniu. Aș dori ca această platformă să stabilească o legătură constantă pentru a promova un dialog instituțional între Uniunea Europeană și nivelurile național și local din Republica Moldova. Îndemn autoritățile locale să aibă un rol activ în procesul de integrare europeană, deoarece integrarea europeană nu poate fi realizată numai prin decizii și politici. Este construit în comunități, în școli, în infrastructură și servicii publice de înaltă calitate, într-o administrație eficientă și transparentă, aproape de oameni. Comunitățile moldovenești trebuie să fie o parte activă a acestei construcții europene.”
• Patrick Molinoz (FR-PSE), copreședinte interimar al CORLEAP și vicepreședinte al regiunii Bourgogne-Franche-Comté: „Ingerința străină urmărește să manipuleze opinia publică de pretutindeni. Aceasta subminează chiar și nivelul local, care se bucură de cel mai înalt nivel de încredere în rândul cetățenilor. Prin urmare, orașele și regiunile trebuie să dispună de instrumentele adecvate pentru a-și asigura securitatea cibernetică și pentru a combate astfel de ingerințe și, în sens mai larg, toate formele de dezinformare. Solicităm Europei să sprijine autoritățile locale, jurnalismul independent și educația în domeniul mass-mediei. Protejarea spațiului nostru informațional este esențială pentru menținerea democrației, începând de la nivel local.”
• Constantin Cojocari, copreședinte CORLEAP și primar al orașului Edineț, Moldova: „În calitate de primar și copreședinte al CORLEAP, dar și în calitate de fost profesor și director de școală, sunt încântat că lansăm proiectul-pilot Academia de administrație publică la nivel local și regional (APE) a Parteneriatului estic. Este punerea în aplicare a unei decizii pe termen lung a CORLEAP și un răspuns la nevoile reale și mari ale funcționarilor publici din administrația publică locală și regională din Moldova și din alte țări ale Parteneriatului estic. Sper că acest proiect-pilot este doar începutul unei academii la scară largă.”

Contextul:

• Înregistrarea video a celei de-a 15-a ședințe anuale a CORLEAP de la Chișinău, Moldova.

• Înregistrarea video a ședinței CCM Moldova din 15 septembrie 2026 de la Chișinău.

• Avizul CoR pe tema „Pachetul privind extinderea 2025 – Ucraina, Moldova și Amperi; Georgia”. Raportor: Patrick Molinoz (FR-PSE), vicepreședinte al regiunii Bourgogne-Franche-Comté.

• CORLEAP este singura platformă a UE care oferă ocazia de a discuta despre contribuția orașelor și regiunilor la dezvoltarea țărilor din Parteneriatul estic al UE (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina). CORLEAP este format din 33 de politicieni de la nivel regional și local: 18 membri ai CoR și 15 reprezentanți ai celor cinci țări partenere estice. Fiecare țară parteneră din est are trei locuri. Locurile în UE sunt distribuite în funcție de componența politică a CoR, împărțită între cele șase grupuri politice ale sale: Partidul Popular European (PPE), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE), Renew Europe (RE), Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Alianța Europeană (EA) și Verzii. Între reuniunile anuale ale CORLEAP, un Birou acționează ca organism director. Biroul este responsabil de coordonarea activității CORLEAP și de monitorizarea activităților, rapoartelor și rezoluțiilor sale. Acesta este compus din cinci membri din țările partenere și șase membri din partea CoR care reprezintă UE.

• Republicii Moldova i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. În urma deciziei Consiliului European din decembrie 2023, au fost inițiate negocieri în cadrul primei conferințe interguvernamentale din 25 iunie 2025. În mai 2025, Moldova a adoptat Programul național de aderare a Republicii Moldova pentru perioada 2025-2029; iar în iulie 2025, a avut loc primul summit UE-Moldova, marcând o nouă etapă de cooperare și integrare. În septembrie 2025, Comisia Europeană și-a încheiat primele rapoarte cuprinzătoare de examinare analitică, iar negocierile tehnice cu privire la toate cele șase clustere au fost lansate în martie 2026. La 5 mai 2026, Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova a adoptat o declarație prin care solicita deschiderea oficială a negocierilor, în timp ce guvernul Republicii Moldova și-a semnalat obiectivul de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028. În iulie 2026, integrarea europeană a Moldovei a intrat într-o nouă fază odată cu deschiderea unui al doilea cluster de negociere a aderării la UE - pe clusterul 6, "Relații externe". Mecanismul de reformă și creștere (1,9 miliarde EUR) este un instrument-cheie pentru sprijinirea procesului de aderare. În cadrul următorului CFM, se preconizează că cooperarea UE cu țările candidate va fi ghidată de planurile naționale și regionale de parteneriat.