Consolidarea pregătirii Europei pentru situații de criză necesită o implicare puternică la nivel local și regional

CoR subliniază necesitatea unor abordări diferențiate, bazate pe realitatea zonei, în ceea ce privește dezvoltarea rurală.  

În cadrul unei reuniuni care a avut loc la 4 februarie, Comisia pentru resurse naturale (NAT) a Comitetului European al Regiunilor (CoR) a stabilit că  Europa ar putea să anticipeze, să reziste  și  să răspundă mai bine la crize, de la șocuri geopolitice și perturbări ale lanțului de aprovizionare la urgențe sanitare. Într-un set de avize, membrii NAT  subliniază rolul central  al orașelor și regiunilor în ceea ce privește pregătirea. De asemenea, aceștia au subliniat importanța unei abordări puternice, bazate pe realitatea zonei, a dezvoltării rurale după 2028. 

Pregătirea pentru situații de criză  

Crizele recente, inclusiv pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au scos la iveală deficiențe grave ale capacității Europei de a asigura bunuri esențiale, contramăsuri și servicii medicale în situații de urgență. Într-un proiect de aviz privind strategia UE de constituire de stocuri, condus de János Ádám Karácsony (HU-CRE), vicepreședinte al Consiliului Județean Pest Vármegye, CoR salută ambiția Comisiei de a consolida pregătirea materialelor, subliniind, în același timp, că securitatea aprovizionării necesită o abordare coordonată, bazată pe realitatea zonei. Orașele și regiunile sunt primele care se confruntă cu impactul crizelor și cu actorii-cheie care asigură continuitatea serviciilor esențiale. 

Prin urmare, CoR solicită implicarea deplină a autorităților locale și regionale în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de pregătire, inclusiv a planificării transfrontaliere și a rețelelor de stocare ale UE. Consolidarea capacității de producție europene și a pieței unice trebuie să meargă mână în mână cu subsidiaritatea și guvernanța pe mai multe niveluri, astfel încât măsurile de pregătire să reflecte nevoile și vulnerabilitățile teritoriale. 

Raportorul Karacsony a declarat: „Europa trebuie să își îmbunătățească nivelul de pregătire materială. Crizele recente au arătat că reziliența noastră depinde de o coordonare mai puternică, de o guvernanță transparentă și de sisteme solide și interoperabile de constituire de stocuri la toate nivelurile de guvernare. Orașele și regiunile – adesea primele care răspund – au nevoie de o finanțare previzibilă, de roluri mai clare și de o infrastructură logistică modernă pentru a menține fluxul de bunuri esențiale în perioade de perturbare.”  

Securitatea sanitară este o componentă esențială  a rezilienței globale a Europei. Proiectul de aviz referitor la Strategia privind contramăsurile medicale  subliniază că o pregătire eficace în materie de sănătate necesită investiții susținute de-a lungul întregului ciclu de gestionare a crizelor, de la prevenire la redresare. Întrucât sistemele de sănătate sunt descentralizate în majoritatea statelor membre, regiunile și orașele joacă un rol decisiv în gestionarea spitalelor, logistică, comunicare și implementarea contramăsurilor medicale, în special în zonele vulnerabile și transfrontaliere. 

Condus de dl Antonio Aurigemma (IT-CRE), rezident  P al Consiliului regional din Lazio, avizul subliniază importanța strate gi c stockpi les, a vindecării comune pro și a diversificării ed su ply chai ns, avertizând totodată că inovarea și producția nu pot fi activate numai în timpul crizelor. Investițiile continue în cercetare, digi tal syste ms, s kills și rația coope litary civil-mi este e ssenti al to ens ure t imely și e stop able access to life-saving medical countermeasures. 

Rapporteu r Aurigemma a declarat: „Succesul recentelor crize mondiale a demonstrat necesitatea urgentă ca UE să consolideze reziliența și capacitatea de reacție strategică a ecosistemului său industrial în domeniul sănătății. Ar trebui să ne bazăm pregătirea viitoare pe învățămintele desprinse din pandemiile anterioare și să ne angajăm în continuare într-un dialog privind pregătirea în materie de sănătate și apărarea civilo-militară pentru a asigura  acțiuni prompte și eficace.” 

Aceste mesaje de politică rezonează puternic cu constatările noului raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC)  privind reziliența eficace în caz de dezastre, care se bazează pe studiul CoR intitulat „Povești de succes la nivel local și regional ale investițiilor în reziliența la dezastre” (mai 2025). Raportul arată în mod clar  că integrarea perspectivelor locale și regionale în obiectivele UE în materie de reziliență la dezastre  este fundamentală și  că pregătirea și răspunsul eficace depind de cunoștințe bazate pe realitatea zonei, de o guvernanță locală puternică și de implicarea activă a orașelor și regiunilor în planificare și punere în aplicare. 

Adoptarea celor două proiecte de aviz este prevăzută pentru sesiunea plenară a CoR de la Ma y. 

Viitorul dezvoltării r ural d  

 Membrii NAT adoptă, de asemenea, un proiect de aviz privind viitorul dezvoltării rurale după 2027, condus de raportorul Radim Sršeň (CZ-PPE), membru al Adunării locale a municipalității Dol ní Studénk y. Proiectul de aviz subliniază că zonele rurale sunt esențiale și merită mai multă atenție politică. Acesta solicită ca dezvoltarea rurală să fie tratată ca un orizont înainte de următorul cadru financiar multianual (CFM), sprijinit de o finanțare integrată, de o analiză sistematică din perspectiva mediului rural, de o etichetă teritorială g și de o definiție clară a ruralității. 

Raportorul Sršeň a declarat: „Dezvoltarea rurală este esențială în cadrul următoarei perioade de programare. Lumea se schimbă, iar noul regulament elaborat de Comisia Europeană este  foarte diferit de trecut – este o r evol ution, nu o evo lution. Pentru a face față tuturor provocărilor cu care se confruntă zonele rurale, trebuie să facem trecerea de la o agricultură justă la o abordare holistă, la o politică externă, la o abordare multiplă, evitând tentația de a se opune politicilor rurale și agricole. Și avem nevoie de soluții adaptate, bazate pe realitatea zonei, deoarece fiecare regiune este diferită: avem insule, avem zone montane, avem zone ultraperiferice – deci avem nevoie de o rețetă pentru a găsi soluții pentru fiecare  regiune.” 

Adoptarea proiectului de aviz este prevăzută pentru sesiunea plenară a CoR din luna mai.  

De asemenea, în timpul întâlnirii  

Comisia NAT pregătește o serie de avize privind politicile agroalimentare legate de noul cadru financiar multianual (CFM)  post-2027. Membrii  au organizat astăzi o dezbatere privind: 

• Politica agricolă comună, raportor Piotr Calbecki (PL-PPE); 

• Politica comună în domeniul pescuitului, Pactul european privind oceanele și politica maritimă și de acvacultură a Uniunii, raportor Thibaut Guignard (FR-PPE); 

• Organizarea comună a piețelor produselor agricole și Programul UE pentru școli, raportor: Alessio Mammi  (IT-PSE). 

Membrii NAT desfășoară apoi un prim schimb de opinii cu privire la următoarele avize:  

• Strategia pentru reînnoirea generațiilor în agricultură, raportor Emiliano Garcia-Page Sanchez (ES-PSE); 

• Mecanismul de protecție civilă al Uniunii, raportor: Adam Banaszak  (PL-AE); 

• Agenda consumatorului 2025-2030 și planul de acțiune privind consumatorii în cadrul pieței unice, raportor: Adam Ciszkowski  (PL-CRE). 

Contextul  

Fotografii și  înregistrări video de la reuniune.