Interviu cu Luca Menesini – raportorul CoR pentru Regulamentul privind cadrul de performanță 2028-34

Sunteți raportorul CoR pentru noul regulament privind cadrul de performanță inclus în propunerea privind CFM 2028-34. Sună foarte tehnic, ați putea explica de ce acest subiect este atât de important?

La prima vedere, Regulamentul privind cadrul de performanță pare a fi un exercițiu tehnic privind indicatorii și raportarea. În realitate, este profund politic, deoarece va modela modul în care bugetul UE definește succesul, alocă fonduri și pune în aplicare prioritățile în toate politicile.

Acest regulament nu măsoară doar eficiența cheltuielilor; stabilește, de asemenea, principiile care determină scopul bugetului UE. După cum s-a subliniat în proiectul de aviz al CoR la care lucrez, care a fost adoptat în cadrul Comisiei COTER la 5 februarie, modelul de guvernanță propus de Comisia Europeană riscă să pună capăt politicii regionale și condițiilor de concurență echitabile comune la nivel european prin promovarea naționalizării finanțelor UE și prin slăbirea locului regiunilor și orașelor în furnizarea de finanțare din partea UE. În acest sens, cadrul ar putea modifica în mod negativ echilibrul dintre obiectivele UE, prioritățile naționale și coeziunea teritorială.

În plus, cadrul de performanță afectează sarcina administrativă, capacitatea de inovare și echitatea teritorială. Dacă este concepută necorespunzător, aceasta ar putea descuraja proiectele inovatoare și ar putea reduce valoarea adăugată a politicilor de coeziune și de dezvoltare rurală.

Care sunt principalele preocupări și solicitări care stau la baza avizului la care lucrați?

Avizul se axează pe trei preocupări principale:

1. Prevenirea renaționalizării politicii de coeziune.
Cadrul propus riscă să transfere controlul de la autoritățile de management și actorii regionali către planurile de performanță la nivel național, subminând politica bazată pe realitatea zonei și diversitatea teritorială.

2. Evitarea simplificării false și a birocrației excesive.
Deși sunt încadrate ca simplificare, dovezile furnizate de autoritățile de management sugerează că sistemul poate crește sarcinile administrative, deoarece raportarea cu privire la performanță s-ar suprapune peste controalele de audit și de cheltuieli existente, nu le-ar înlocui.

3. Protejarea inovării, a asumării de riscuri și a valorii adăugate teritoriale.
Indicatorii excesiv de rigizi și obiectivele standardizate riscă să penalizeze experimentarea, să descurajeze proiectele locale inovatoare și să reducă politica de coeziune mai degrabă la bifare decât la impact.

Pentru a aborda acest aspect, avizul solicită:

· Un nou principiu orizontal: „a nu aduce prejudicii coeziunii”, asigurându-se că toate instrumentele bugetare ale UE sprijină coeziunea teritorială – nu numai fondurile de coeziune. Acest lucru ar trebui să se aplice tuturor rubricilor, inclusiv competitivității și inovării.

· Aplicarea mai strictă a subsidiarității, garantând implicarea autorităților regionale și locale în planurile naționale și regionale.

· Simplificare reală, inclusiv finanțare adecvată pentru asistență tehnică, în special pentru municipalitățile mai mici.

· Perioade de tranziție pentru a evita șocurile legate de punerea în aplicare care ar putea întârzia finanțarea și ar putea dăuna beneficiarilor.

Aveți sentimentul că Parlamentul European ascultă vocea regiunilor și orașelor în această etapă? Cât de aproape lucrați cu membrii săi?

Parlamentul European este din ce în ce mai conștient de faptul că viitorul politicii de coeziune și guvernanța bugetului UE nu pot fi modelate fără regiuni și orașe. Colaborăm îndeaproape cu deputații în Parlamentul European din toate grupurile politice, în special cu cei implicați în comisiile pentru dezvoltare regională, agricultură și dezvoltare rurală și bugete, precum și cu raportorii pentru dosarele conexe. Există convergență în ceea ce privește principalele preocupări: evitarea centralizării excesive, protejarea coeziunii și menținerea flexibilității locale.

Cu toate acestea, echilibrul instituțional rămâne delicat. Parlamentul este receptiv, dar contribuția puternică și coordonată a actorilor teritoriali rămâne esențială. Rolul CoR este tocmai de a transpune realitățile teritoriale în impact legislativ și consolidăm alianțele cu Parlamentul pentru a ne asigura că vocile locale și regionale se reflectă în negocieri. 

În octombrie, ați participat la protestul public #CohesionAlliance împotriva naționalizării propuse a politicii de coeziune. De atunci, au trecut câteva luni. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trimis două scrisori prin care propune amendamente la propunerea inițială. Cu toate acestea, se pare că obținerea unanimității în rândul guvernelor naționale rămâne o provocare. Credeți că negocierile se îndreaptă în direcția cea bună?

Mobilizarea regiunilor și orașelor, inclusiv prin intermediul Alianței pentru coeziune (#CohesionAlliance), a avut deja un impact politic tangibil. Scrisorile subsecvente ale Comisiei și ajustările propuse semnalează că presiunea din partea teritoriilor și a actorilor progresivi este importantă.

Cu toate acestea, riscurile rămân. Obținerea unanimității între statele membre este dificilă, iar unele guverne continuă să insiste pentru un control național mai mare asupra fondurilor UE, ceea ce ar putea slăbi coeziunea, reduce echitatea teritorială și fragmenta solidaritatea UE. Progresele sunt posibile – dar numai dacă presiunea politică continuă. Direcția de deplasare trebuie să rămână clară: Politica de coeziune trebuie să rămână europeană, bazată pe realitatea zonei și ancorată teritorial – nu transformată într-un set de pachete financiare naționale pentru cheltuieli.

Prin urmare, regulamentul privind cadrul de performanță nu este o notă de subsol tehnică, ci unul dintre câmpurile de luptă care vor determina dacă bugetul UE rămâne un instrument de convergență și solidaritate sau devine un mecanism de fragmentare națională.

În această etapă, în pofida unui context geopolitic din ce în ce mai dificil, se pare că președinta von der Leyen și mai multe state membre nu au înțeles pe deplin că o Europă mai puternică necesită neapărat un buget mai puternic al UE și că o Europă mai competitivă poate fi construită numai dacă toate regiunile sunt abilitate să concureze. Abandonarea anumitor teritorii sau subfinanțarea unor sectoare-cheie nu vor face Europa mai puternică, ci o vor face mai fragmentată, mai inegală și, în cele din urmă, mai vulnerabilă.

[Interviul a fost publicat în cea de-a 15-a ediție a buletinului informativ #CohesionAlliance]