Regiunile și orașele solicită un acces mai simplu și mai bun la finanțare pentru a stimula dezvoltarea competențelor în întreaga Europă

În cursul unei dezbateri care a avut loc la 14 octombrie cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, liderii locali și regionali au solicitat îmbunătățirea resurselor și a finanțării în următorul buget al UE pentru a pune în aplicare Strategia privind Uniunea competențelor, o inițiativă-cheie în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale. Într-un aviz însoțitor condus de Emil Boc (RO-PPE), primarul municipiului Cluj-Napoca, membrii Comitetului European al Regiunilor (CoR) au subliniat că investițiile în competențe reprezintă cel mai puternic motor al competitivității UE.

Adunarea europeană a politicienilor de la nivel local și regional a solicitat ca finanțarea UE să fie mai simplă, mai accesibilă și mai bine coordonată în noul buget pe termen lung al UE (2028-2034) și ca autoritățile locale și regionale (ALR) să fie recunoscute ca parteneri indispensabili în realizarea Uniunii competențelor și a strategiilor de incluziune socială în toate regiunile UE. Aceștia au subliniat că Uniunea competențelor și Strategia de combatere a sărăciei ar trebui să se consolideze reciproc, deoarece capacitarea cetățenilor cu competențe promovează ocuparea forței de muncă și combate sărăcia și excluziunea socială. 

În urma dezbaterii cu comisarul Mînzatu, liderii locali și regionali au adoptat avizul privind Strategia Uniunii în materie de competențe și au subliniat, de asemenea, că investițiile în competențe sunt esențiale pentru reziliența, competitivitatea și coeziunea Europei, în special în regiunile rurale, îndepărtate și mai puțin dezvoltate. Aceștia au reafirmat rolul esențial al autorităților locale și regionale în adaptarea educației la nevoile locale și au solicitat un dialog structurat cu instituțiile UE pentru a se asigura că politicile UE reflectă realitățile locale. 

Membrii CoR au subliniat necesitatea de a moderniza educația și formarea prin investiții mai mari în competențele STIM, în digitalizare și în formarea profesională, abordând în același timp deficitul de cadre didactice. Aceștia au solicitat parteneriate solide cu întreprinderile și mediul academic pentru a construi ecosisteme regionale de competențe care să stimuleze inovarea și să păstreze talentele. 

CoR a pledat, de asemenea, pentru strategii adaptate de integrare a grupurilor vulnerabile pe piața forței de muncă, alături de un sprijin mai puternic pentru învățarea la locul de muncă și pe tot parcursul vieții. Membrii au subliniat că o mai bună recunoaștere a calificărilor în întreaga Europă și politicile în materie de competențe bazate pe date sunt esențiale pentru pregătirea forței de muncă din Europa pentru provocările viitoare. 

Pilonul european al drepturilor sociale oferă cadrul UE pentru promovarea justiției sociale, a condițiilor de muncă echitabile și a egalității de șanse. Strategia privind o Uniune a competențelor, lansată anul acesta de Comisia Europeană, este una dintre prioritățile sale esențiale și urmărește să înzestreze cetățenii cu competențele necesare pentru tranziția verde și cea digitală. Provocările sunt semnificative. Doar 37 % dintre adulți au participat la cursuri de formare în 2023, sub obiectivul de 60 % pentru 2030, iar deficitul de competențe continuă să crească într-un moment în care populația în vârstă de muncă este în scădere, iar 3,5 milioane de locuri de muncă din întreaga UE rămân neocupate.

Citate: 

Kata Tüttő, președinta Comitetului European al Regiunilor: „În prea multe locuri, întreprinderile locale se confruntă cu dificultăți în a angaja persoana potrivită, cu setul adecvat de competențe. Mă bucur să constat că Uniunea competențelor va facilita mobilitatea lucrătorilor în UE printr-o recunoaștere consolidată a diplomelor și prin portabilitatea drepturilor, consolidând în același timp oportunitățile acestora în propriile locuri, prin consolidarea dobândirii de competențe de bază, a recalificării și a disponibilității lor de a se alătura economiei verzi și digitale. Competitivitatea nu se poate referi doar la câteva centre de înaltă tehnologie, ci trebuie să se bazeze pe o structură socială și economică solidă în toate regiunile UE.” 

Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire: „Oamenii se așteaptă la acțiune – iar acest lucru înseamnă plasarea echității sociale în centrul fiecărei decizii pe care o luăm. Locurile de muncă de calitate, educația, competențele și incluziunea socială puternică trebuie să fie prioritățile noastre. Acestea sunt elementele care vor impulsiona o Europă competitivă și bazată pe coeziune, care să ofere rezultate și oportunități reale pentru toți cetățenii săi.” 

Raportor Emil Boc (RO-PPE), primarul municipiului Cluj-Napoca: „Autoritățile locale și regionale nu sunt doar promotori ai politicilor decise în altă parte. Ei sunt adevărații arhitecți ai transformării. Ele construiesc ecosisteme de învățare pe tot parcursul vieții, promovează centrele de inovare și aduc școlile, universitățile, IMM-urile, societatea civilă și cetățenii în jurul aceleiași mese. Acesta este motivul pentru care Uniunea competențelor trebuie să fie concepută în comun cu orașele și regiunile, nu doar să le fie pusă la dispoziție.”  

Contextul

• Video și fotografii de la dezbatere.
• La 5 martie 2025, Comisia Europeană a lansat Uniunea competențelor, o strategie care reunește o serie de inițiative în principal fără caracter legislativ menite să stimuleze competențele cetățenilor și competitivitatea angajatorilor.
• Potrivit cifrelor Comisiei Europene, se preconizează că populația în vârstă de muncă din Europa va scădea cu 1 milion pe an până în 2050, iar absolvenții de doctorat în domeniul TIC au scăzut cu 25,5 % între 2015 și 2022, subminând competitivitatea. Până în 2030, 20 de milioane de lucrători vor avea nevoie de recalificare, cel puțin 85 % dintre locurile de muncă necesitând competențe digitale.
• Raportul anual al UE pe 2025 privind starea regiunilor și orașelor, publicat de CoR la 13 octombrie, subliniază că „potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2023, majoritatea cetățenilor UE identifică îmbătrânirea populației (42 %), scăderea populației în vârstă de muncă și deficitul de forță de muncă (40 %) drept preocupări esențiale în țările lor”.
• Un cadru de calitate consolidat pentru stagii (avizul CoR, 2024).
• Mobilitatea competențelor și a talentelor (avizul CoR din 2023).
• Mentoratul: un instrument puternic și semnificativ pentru Europa de mâine (avizul CoR, 2023).
• Strategia europeană pentru universități (avizul CoR, 2022).